VALORI ALE CULTURII
NATIONALE:
135 DE ANI DE LA NASTEREA
SCRIITORULUI
MIHAIL SADOVEANU
A vazut lumina zilei la Pascani, in 5
noiembrie 1880 si a incetat din viata la 19 octombrie 1961 la Bucuresti. Tatal
era avocat , iar mama se tragea dintr-o familie de razesi. Urmeaza scoala
primara la Pascani, gimnaziul la Falticeni si liceul la Iasi; cursurile de
drept de la Bucuresti le intrerupe.
Intre 1903-1904
lucreaza ca redactor al revistei “Samanatorul”, de unde trece apoi in
colectivul de conducere al “Vietii romanesti”.
Director al Teatrului
National din Iasi (1910-1919), membru al Academiei Romane, dupa instaurarea
Republicii, a fost vicepresedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale,
presedinte al Uniunii Scriitorilor.
Debut (1897) la
revista “Dracu”, pentru ca anul 1904 sa aduca o masiva afirmare editoriala cu: “Povestiri”, “Soimii”, “Dureri
inabusite”, “Crasma lui Mos Precu”.
Opera sa,
considerabila, cuprinde romane istorice: “Neamul Soimarestilor”, “Zodia
Cancerului sau vremea Ducai-Voda”, “Fratii Jderi”, “Creanga de aur”, “Nicoara
Potcoava”, povestirile unui spatiu moldav arhaic si fabulos: “Hanu Ancutei”,
scrieri, in diferite registre, alcatuind eposul ocupatiilor traditionale romanesti:
“Bordeenii”, “Baltagul”, evocari ale unei naturi originale :”Tara de dincolo de
negura”, “Imparatia apelor”, “Valea Frumoasei”, “Povestile de la Bradu Stramb”,
creatii ce descriu viata din orasele de provincie: “Haia Sanis”, “Locul unde nu
s-a intamplat nimic ‘, “Targ moldovenesc”, structurandu-se astfel ca o
monografica reflectare a spiritualitatii si conditiei istorice a poporului
roman. “Creanga de aur”, “Divanul persian” alcatuiesc un gen de scrieri aparte,
conturand intelepciunea ca modalitate existentiala.
Desi egal cu sine
insusi, autorul cunoaste o anume evolutie, pe linia ascendenta a valorificarii
eului sau creator, de la romantismul inceputurilor, catre o sinteza originala
intre pitorescul arhaic, autentic al spatiului carpato-dunarean, o anumita
filozofie proprie a echilibrului om-natura si poezia trairilor umane
fundamentale. A practicat aproape toate formulele epicii, schita, nuvela
(“Bordeienii”), povestirea (“Hanu-Ancutei”), romanul de structura clasica,
romanul –fluviu cu inflexiuni epopeice(“Fratii Jderi”)
Paradoxul acestui scriitor consta in faptul
ca, peste o asemenea vointa de cuprindere epica a cosmosului existentei umane,
se suprapune o permanenta dispozitie lirica.
Mihail Sadoveanu a fost laureat al Premiului
Lenin decernat pentru intreaga sa activitate, al Premiului Academiei atribuit
volumului “Povestiri”, al Premiului de Stat pentru “Nicoara Potcoava”.
“Sadoveanu e, in primul si ultimul rand, un
vindecator al inimii omenesti de sentimentul efemeritatii ei.”
(VLADIMIR STREINU)
CU MIHAIL
SADOVEANU
PRIN
CURTEA DOMNEASCA
A SUFLETULUI
ROMANESC
Iasiul ,
gradina de basm, multa vreme incremenita ca o vraja, curte domneasca a
sufletului romanesc, oras uimit si mandru ca Mihail Sadoveanu ii strabatea, ca
un urias cu fruntea luminata de stele, spatiul incarcat de istorie, semanat cu
atatea ctitorii stravechi.
In
ziua de 5 noiembrie 1880, ursitoarele
aplecate peste leaganul pruncului din Pascani, daruit lui Alexandru
Sadoveanu si Profirei Ursachi, hotarau ,acum 135 de ani , sa incapa in
privirile lui senine toti muntii nostri, cu apele si salbaticiunile lor,
livezile inflorite, iazurile si ostroavele cu tainice cotloane, padurile cu
luminisuri fermecate si, mai cu seama, oamenii, gloatele harnice, locuitorii de
milenii in aceasta parte de lume. Sa devina, mai apoi, iubitor de tihna si
frumusete, gata sa imparta dulceata unei ulcele cu vin cu orice drumet pasnic,
dar gata sa lupte cu oricine ar incerca sa ne stirbeasca dreapta mostenire cu care ne-au invrednicit
mileniile de lupta si jertfa.
Pruncul Mihail Al. Sadoveanu avea sa
ajunga locuitor in dulcele targ al Iesilor, abia la 17 ani.
La opt ani dupa disparitia poetului
Mihai Eminescu, adolescentul Mihail Sadoveanu, venit la Liceul national, va
culege dureroasele informatii despre etapa
ieseana a marelui poet, cufundandu-le in adancurile fiintei sale
taciturne.
Astazi, liceul se numeste “ Mihail Sadoveanu”. In
zilele de sarbatoare, razletit de colegii pusi pe glume, Mihail Sadoveanu a
trecut pe langa casa lui Vasile Pogor. Printre crengile copacilor si geamurile
scaldate de soare ziua si de lampadare
seara, glasurile junimistilor vorbind despre Alecsandri, de admirativa
lui inchinare la “rasaritul mandru” al lui Eminescu, nu puteau ajunge pana la
urechea elevului Sadoveanu.
Inspirat de versul alecsandrin, de cele
de o sfasietoare tristete, nascute in singuratatile de genune ale lui Eminescu,
pasii baietandrului il vor purta spre teiul “sfant” din gradina Copoului.
Si cat de draga trebuie sa-i fi fost
insula de verdeata si miresme , daca in anii maturitatii, aici si-a asezat
cuibul cu turn de priveghi peste toata Moldova prin ferestrele lui triple –
casa memoriala de azi.
Redactiile revistelor pe care le-a
condus, lungile lui taceri punctate cu cate o vorba mai elocventa la “Insemnari
iesene” ori “Viata romaneasca”, la “Romania”, ar trebui inscrise pe harta
Iasiului cu puncte luminoase.
Teatrul National al carui director
prestigios a fost , in 1911, ii reprezenta piesa “Zile vesele dupa razboi”.
Peste toate secolele, cat va dainui
poporul roman, scrierile lui Mihail Sadoveanu, in graiul dulce al Moldovei, vor
sta inaintea generatiilor ca o uriasa fresca.
Omagiem in marele scriitor umanist
pe unul dintre cei mai fecunzi autori ai literaturii romane, pe un stralucit
interpret epic al specificului national.
Lumea
eroilor sai plina de intelepciune si de bunatate, de revolte tragice si de
dureri inabusite, ne apar acum, mai mult ca oricand, drept un univers fascinant
datorita caruia, tocmai pentru ca ne recunoastem in el, ne simtim mai
increzatori in noi insine si mai demni.
Ca autor de romane istorice, il
socotim pe Mihail Sadoveanu unul din marii dascali literari. Ceea ce
impresioneaza in mod deosebit la Sadoveanu este siguranta calma cu care a
refacut epic destinul istoric al poporului roman.
Este
un adevarat interpret al istoriei noastre, este o admirabila lectie de arta si
de intelepciune, dar mai ales o lectie de viata la care ne simtim mereu datori
sa meditam. Mihail Sadoveanu este scriitorul cel mai legat de popor prin toata
opera scrisa ca si prin activitatea si atitudinea sa de cetatean.
La
implinirea varstei de 80 de ani, in noiembrie 1960, Lucian Blaga scria
in Viata Romaneasca: “M. Sadoveanu
implineste 80 de ani. O asemenea varsta confera fiilor celor mai daruiti si mai
binecuvantati ai omului o aura biblica.
Pe
cel ce o poarta, o asemenea varsta il apropie de toate stihiile fara de varsta,
de vazduh, de apa, de foc si de pamant. O asemenea varsta il apropie si pe M. Sadoveanu (e numele unui om sau a unui
stejar ?) de toate stihiile tarii, cari, la randul lor, si ele ii ies intru
intampinare, slavindu-l.”
In 1961 este distins cu Premiul pentru Pace.
La 21 octombrie 1961 este
inmormantat cu funeralii nationale la Cimitirul Bellu, langa Eminescu. Amplu
ecou in presa nationala si internationala, Tudor Arghezi publica un “
Zabranic”, iar Geo Bogza o memorabila “Inscriptie”:
“Vazandu-l
cum joaca- glasuia pana lui Gep Bogza- si dandu-mi seama ce fel de ceas e acela
in viata poporului nostru, l-am petrecut indelung cu privirea, urandu-i in
gand: Drum bun, Maria Ta … Fiindca in toamna aceasta noi l-am dus la locul de
vesnica odihna pe Stefan cel Mare al literaturii romanesti.”
Actvitate în biblioteca şcolii cu elevii clasei aIV-a C, cu doamna învăţătoate Cristina Strugariu şi
bibliotecara Adriana Blaga:
Vorbindu-le elevilor clasei a III-a C, despre Sadoveanu şi cărţile sale de suflet:
BIBLIOTECA VA INVITA LA TEATRU
Pe langa prezentarile de expozitii, vizitele la
biblioteca scolii, activitatile saptamanii, biblioteca noastra a venit de
aceasta data cu o surpriza pentru utilizatorii sai.
Sala de lectura a
Bibliotecii „Eugen Budau” va fi scena pe care elevii clasei aVI-a A, vor prezenta dramatizarea dupa nuvela „Dumbrava minunata”, de Mihail
Sadoveanu.
Activitatea amintita
incheie o luna plina de evenimente , activitati interesante dedicate marelui
scriitor roman, Mihail Sadoveanu.
Activitate în biblioteca şcolii cu elevii clasei a V-a B, cu doamna profesoară Carmen Oboroceanu, bibliotecara Adriana Blaga:
Activitate cu elevii clasei aVIII-a A, cu doamna profesoară Irina Vrânceanu, vorbind despre Sadoveanu: