ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ - PROIECT EDUCAŢIONAL 1 OCT. 2017-16 OCT.2018

                                            " PENTRU  O   ALIMENTAŢIE   SĂNĂTOASĂ"

                                                               PROIECT EDUCAŢIONAL

  ŞCOALA    GIMNAZIALĂ 
               ,,MIHAI     DRĂGAN”,BACĂU

                                                                                      PROF. VATAMANESCU ELENA

                                                                                      PROF. POPA ELENA                     

                                                                                      BIBL .BLAGA ADRIANA - NICOLETA

  Motto:

                   „Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este  nimic”.  

                                                                                     (Arthur Schopenhauer)

                   "Hrana corespunzătoare este adevăratul medicament."
                                                                                      ( Hipocrate)

           Alimentaţia reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrăneşte într-un mod nesănătos, mănâncă prost şi mult. Aşa se face că o persoană din două suferă de exces de greutate (depăşirea cu peste 10% a greutăţii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului şi asupra aparatului motor, în special asupra părţii inferioare a corpului. Cu cât excesul în greutate este mai mare cu atât creşte şi procentajul persoanelor care suferă de maladii coronariene (angină pectorală, infarct miocardic, ateroscleroză), sau cu afecţiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arată că peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea, obezii pot avea probleme mult mai mari decât cei cu greutate normală în cazul unor inteventii chirurgicale.
Cea mai mare greşeală făcută în domeniul nutriţiei, priveşte absorbţia excesivă a hidraţilor de carbon, care sunt lipsiţi de valoare nutritivă şi care se găsesc în: zahăr, dulciuri, făină, băuturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism în depuneri de grăsimi.
           Obezii se află în interiorul unui cerc vicios. Grăsimea nu mai este la modă, iar mass media înfăţişează săptămânal o imagine care contravine modului de viaţă a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confruntă, mai mult sau mai puţin, cu un stres psiho-social, iar reacţia ei este, în general, să mănânce tot mai mult.
            Multe persoane, în special femei, iau medicamente de sinteză pentru slăbit, care au efectul de a le suprima pofta de mâncare, actionând ca un laxativ. Folosirea permanentaă a acestor medicamente crează dependenţă şi perturbă metabolismul apei şi al sărurilor din organism, provocând edeme, rinichii sunt afectaţi, se produc tulburări psihice şi de ritm cardiac. Au apărut regimurile pe bază de pulberi, care, în primă fază, produc o scădere însemnată în greutate, deoarece organismul pierde multă apă, dar nu scade şi grăsimea.
            Toate aceste cure de slăbire restrictive au marele dezavantaj că persoana nu învaţă să-şi înlocuiască modul de nutriţie nesănătos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel că majoritatea îşi regăsesc vechea greutate la numai câteva săptămâni de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate decât înainte, din acest punct de vedere.
             Regimul disociat propune o alternativă blândă şi eficace, pe termen lung, în curele radicale şi restrictive, care au ca scop scăderea greutăţii ,prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta înseamnă că ,  unele alimente se potrivesc mai bine între ele decât altele. Dacă alimentele care nu se potrivesc se consumă împreună, se produce pentru o scurtă durată o dereglare digestivă, în primul rând balonare, apoi o mărire a organelor digestive.
            Digestia are loc mai uşor dacă sucurile gastrice prelucrează un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, decât cele care conţin amidon, deoarece acestea din urmă se digeră în mediu alcalin, spre deosebire de carne căreia îi trebuie un mediu acid.
            Este importantă separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibila 100%, dar ,dacă se reuşeşte să se rezolve la două treimi din alimente este foarte bine.
            Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grăsimi. În cea mai mare parte sunt reprezentate de legume, fructe şi condimente şi sunt bogate în săruri minerale, vitamine, conţin puţine proteine şi hidraţi de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de altă parte ,aceste alimente au în compunerea lor peste 90-95% apă. Consumarea în mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere în greutate.

             Busuiocul, cimbrul, mărarul, usturoiul, pătrunjelul, menta, salvia, cimbrişorul, chimionul, ienupărul pe lângă faptul că ameliorează mult gustul mâncării, contribuie la procesul de digerare şi eliminare a grăsimilor.
             Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, căpşunele, afinele, zmeura, mango, grapefruit, lămâia au rol în distrugerea proteinelor.
            O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă, variată, bogată în substanţe vitale, alcalină, cu multe vitamine, cu săruri minerale şi oligoelemente.
            Este recomandat ca de trei ori pe săptămână să nu se consume carne, aceasta fiind înlocuită cu preparate din soia.
            Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100 gr. de grâu integral sau orez nedecorticat. Se vor consuma legume proaspete, care conţin substanţe vegetale bioactive (glucosinolate, flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazăre, fasole verde, varză, broccoli, roşii, fulgi din cereale, pâine integrală, grisş orez nedecorticat, grâu încolţit sau germeni de grâu. Substanţele bioactive distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru evoluţia cancerului.
           Se recomandă hrană care nu a fost congelată, conservată, rafinată, evitându-se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zahărul rafinat, făina albă, uleiul rafinat, conservele.
           Unele condimente au efect de stimulare a digestiei şi metabolismului (cimbrul), altele acţonează împotriva îmbolnăvirilor (chimenul, cimbrul, mărarul), sau sunt diuretice (ceapa, ienupărul).
           Se vor consuma numai grăsimi vegetale naturale: unt, margarină sau ulei presat la rece. Se vor evita alimentele cu conţinut mare de candiu (metal nociv pentru sănătate şi care provoacă leziuni renale) cum ar fi: ciupercile de pădure, organele de porc, pateul de ficat.
            La prepararea alimentelor trebuie avut grijă ca acestea să se fiarbă mai mult decât este nevoie, deoarece se distrug substanţele nutritive. Trebuie avut grijă la mâncărurile cu prăjeli şi sosuri, deoarece nu sunt sănătoase.                  Afumarea alimentelor şi prăjirea lor în grăsime animală sau ulei încins produce la suprafaţa  acestora o crustă maronie (care este o oxidare toxică), precum şi deşeuri grăsoase, care sunt cauza tulburărilor digestive şi a gravelor probleme de sănătate (ateroscleroza, bolile canceroase). Cel mai indicat este ca alimentele să fie preparate la aburi, prin fierbere în apă sau la grătar, ele păstrându-şi gustul, culoarea şi valoarea nutritivă.
             Ar trebui respectate câteva reguli privind modul în care ne alimentăm sănătos:
- se mănâncă încet, având timp suficient pentru consumarea mâncărurilor, fără stres, fără întreruperi (ridicare de la masă pentru rezolvarea unor probleme), într-o atmosferă de calm şi linişte;
- cu 15-20 de minute înainte de masa principală se poate consuma o salată sau un mic aperitiv, pentru a se micşora senzaţia de foame, mărind saţietatea;
- se mănâncă pe săturate, dar nu mai mult, chiar dacă mâncarea este foarte bună şi gustoasă;
- se mănâncă la ore fixe;
- nu se "sare" peste mese şi nici nu se înlocuieşte masa cu o felie de pâine cu unt;
- se mestecă mult şi bine, hrana trebuind fărâmiţată înainte de a se înghiţi, pentru a uşura munca stomacului;
- nu se beau lichide în timpul meselor, deoarece digestia este mai dificilă, producându-se mai mult acid în stomac;
- după ora 17 nu se consumă mese îmbelşugate, bogate în proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore înainte de culcare nu se mănâncă nimic;
- se recomandă împărţirea celor 3 mese principale în cantităţi mai mici, în 5-6 mese pe zi;
- se mănâncă numai când apare senzaţia de foame, fiind interzisă consumarea alimentelor de plictiseală sau pentru omorârea timpului;
- nu se mănâncă cu lăcomie, iar porţiile de mâncare să fie moderate;
- este indicată ţinerea postului o zi pe săptămână, pentru eliminarea toxinelor şi odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, apă plată, sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri eşalonat pe toata ziua;
- seara, înainte de culcare se poate bea o cană cu lapte cald, eventual îndulcit cu miere de albine, sau o cană cu ceai din plante medicinale (tei, muşeţel).

                        Scopul proiectului:

Proiectul a fost conceput  cu scopul de a informa şi de a forma la elevi o mare adaptabilitate la

autoinformare, pentru o dezvoltare sănătoasă  fizică şi  psihică armonioasă, pentru o dezvoltare care să le faciliteze reuşita în viaţă.

                       Obiective generale:

n  informarea elevilor privind drepturile consumatorilor;

n  informarea elevilor cu privire la existenţa piramidei alimentare, a unor principii care stau la baza  alimentaţiei copilului şcolar;

n  formarea deprinderilor utilizării informaţiilor prevăzute pe etichetele produselor alimentare;

n  dobândirea unui comportament responsabil faţă de propria sănătate, dar şi a celor din jur;

• realizarea în mod indirect a educaţiei adulţilor;

n  cultivarea relaţiilor interpersonale.

                         Grupul  ţintă

n  Elevii din clasa a VII-a B (30elevi) 
    Elevii din clasa aVI-a A ( 30 elevi)

                       Perioada de desfăşurare: 1 octombrie2017 – 16 octombrie 2018

                        Echipa de proiect:

Prof.biologie      -Vatamanescu Elena

Prof. chimie      - Popa Elena

Bibliotecar         -Blaga Adriana -Nicoleta

                            RESURSE

a)Materiale :

n  echipamente : computer, aparat foto, xerox ;imprimantă;

n  consumabile : hârtie A4, A3,  A1, scotch, markere, tuş, carioca, acuarele;

b)Informaţionale : Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice,nr. 156 din 12 septembrie 2008,cărţi de specialitate

(chimie, biologie,enciclopedii), internet, Codul consumului ;

c) Strategice: activitatea în grup,conversaţia,referatul,portofoliul,jocul de rol, lectura selectivă,activităţi practice,

redactarea unui text publicitar, redactarea computerizată ;

d) Spaţiale: şcoală- laboratorul de Chimie; 

e)De timp : 1 oră/luna

f)Financiare : mici sponsorizări ale părinţilor elevilor ;

g)Susţinere din partea conducerii şcolii.

                   Rezultate aşteptate

•         responsabilizarea elevilor faţă de problemele de sănătate;

•         însuşirea unor noţiuni cross-curriculare de către elevii implicaţi ;

•         abilitatea muncii în echipă, între elevii clasei;

•         portofoliul proiectului, un CD cu imagini din activităţile de implimentare a proiectului.

•         sensibilizarea OJPC privind implicarea în educarea elevilor în calitate de consumatori;

•         elevii devin mesagerii informaţiilor acumulate  în propriile lor familii;

•         toate produsele realizate de elevi pe parcursul proiectului se vor regăsi ca surse de informare la cabinetul de informare şi documentare  al şcolii.

                  Modalităţi de evaluare 

-chestionare, sondaje de opinii (înainte şi după proiect sau în timpul derulării preoiectului);

-analiza produselor de grup: poster, referat , colaj, desene, portofoliul proiectului;

-concurs.

          ACTIVITATI IN DERULARE

   Activitatea1 :
„Ce mâncăm ?Cât mâncăm ?”

Răspunsuri  la întrebările  pe care le punem in fiecare zi

“Ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă?”

“Ce reprezintă  piramida alimentaţiei sănătoase?”

“Ce alimente sunt destinate copiilor şi şcolarilor ?”

Activitatea2: 
„Compoziţia chimică a  alimentelor„

“Ce substanţe se găsesc în alimentele pe care le consumăm?”

Noi am identificat câteva: glucide, lipide, proteine, apă.

Activitatea nr. 3 :
„ Efectele E-urilor „

“Vom afla totul despre aditivii alimentari?”

Activitatea nr. 4: 
 “Ce vom mânca  azi?”

“Oare ce conţine portocala?Şi ce pH are?
  Dar kiwi? Dar cartofii?”

  MiciI cercetători!-lucrari experimentale

Activitatea nr. 5:
  " Stil de viaţă-Tu alegi!”  

 “Glucide multe de mănânci

    Obez rişti ca să ajungi!”

IATĂ CÂTEVA IMAGINI DE LA ACTIVITĂŢILE NOASTRE: