LUNA PĂDURII

                                "PĂDUREA-SIMBOL AL ARMONIEI"         

                    „LUNA  PĂDURII : 15 MARTIE – 15 APRILIE”

                  

                               Bibliotecar, Adriana-Nicoleta Blaga

                               Şcoala Gimnazială„Mihai Drăgan”Bacău                    

Vineri, 7 aprilie 2016, s-a desfăşurat la Şcoala Gimnazială  „Mihai Drăgan” Bacău, activitatea dedicată Lunii Pădurii.

          Biblioteca,  „Eugen Budău ”  a şcolii noastre, a fost spaţiul unde s-a desfăşurat acţiunea şi a primit oaspeţi de seamă, în persoana domnului inginer Alexandru Roşca, reprezentant al Direcţiei Silvice Bacău, a doamnelor  muzeograf de la Muzeul de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău şi a  scriitorului de literatură  ştiinţifico-fantastică,  Ovidiu Bufnilă.

          În prima parte a activităţii s-au citit fragmente din volumele :”Pădure, dragostea mea !”, de Eugen Jianu, şi din însemnările chimistului român Gheorghe Longinescu, apoi s-au prezentat eseurile selectate pentru a fi premiate, machetele lucrate de elevi şi creaţiile literare ale elevilor premiaţi.

De asemenea, s-au ales şi desenele cele mai sugestive, care au transmis şi un mesaj ecologic, pentru premiere la secţiunea desene. Pe parcursul prezentărilor, un grup de elevi a recitat versuri din lirica românească, au cântat melodii populare şi cântece pe versuri eminesciene. Toate au creat o atmosfera de sărbătoare a pădurii şi , implicit , de sărbătoare a naturii care renaşte în fiecare primăvara.

          Un interesant material ştiinţific despre pădure  a fost prezentat la video proiector de doamna muzeograf Lăcrămioara Zaharia, reprezentantă

a muzeului  de ştiinţele naturii.

          De neuitat a fost şi intervenţia scriitorului Ovidiu Bufnilă, care a destins atmosfera prin jocurile propuse elevilor şi invitaţia la creativitate şi imaginaţie.

          Elevii care au participat la acest proiect al pădurii, au fost premiaţi,

 s-au bucurat de premii în bani , diplome de participare , au trăit experienţe şi momente unice cu personalităţi din lumea literaturii.

          De la 15 martie până la 15 aprilie, conform unei frumoase tradiţii româneşti, se sărbătoreşte Luna Pădurii. Este unul din cele mai importante evenimente silvice si este cunoscut ca fiind LUNA PLANTĂRII ARBORILOR.

          Din cele mai vechi timpuri se ştie că , pădurea a fost un mijloc de adăpost, de refugiu atât pentru animale, cât şi pentru oameni.

Pădurea mai este şi una din principalele bogăţii ale ţării noastre, având un rol important în viaţa societăţii, atât prin varietatea produselor pe care le furnizează (lemnoase şi nelemnoase), cât şi prin influenţele ei favorabile – protecţia solului împotriva eroziunii, protecţia izvoarelor şi a cursurilor de apă, ameliorarea microclimatului, crearea unui mediu ambiant propice sănătăţii omului, satisfacerea cerinţelor pentru odihnă, agrement şi turism.

          Oamenii de ştiinţă au calculat că , 1 km² de pădure emană zilnic câte 9 tone de oxigen, aproape de 10 ori mai mult decât aceeaşi suprafaţă de teren cultivat.

          Luna Pădurii are o importanţă majoră în educarea opiniei publice , a populaţiei, în sensul protejării şi conservării mediului ambiant, îndeosebi a pădurii.

          Pădurea, componentă a naturii, este un factor de mediu, fiind recunoscute efectele benefice ale acesteia asupra unor factori climatici (reducerea zăpezii şi creşterea rezervelor de apă în sol), de reducere a eroziunilor pe versanţi, de purificare a aerului, de reducere a poluării fonice.

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PĂDURILOR se marchează anual la 21 martie şi are drept scop conştientizarea importanţei pe care o au pădurile în viaţa noastră de zi cu zi. Omenirea nu şi-a pus problema rolurilor pădurii în mod ştiinţific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice ce au determinat o creştere importantă în utilizarea şi exploatarea lemnului.

          Ziua internaţională a pădurilor reaminteşte oamenilor de importanţa şi numeroasele beneficii aduse de pădure.

          Pădurile sunt cele care ajută la reglarea temperaturii pe glob, sunt sursa continuă de oxigen şi de substanţe nutritive.

          Ziua mondială a pădurilor este marcată de peste 30 de ani prin activităţi de plantare a copacilor.

          Se poate concluziona că, pădurile, pe lângă unica sursă de masă lemnoasă, reprezintă şi mijlocul biologic, durabil şi inegalabil de protecţie şi conservare a mediului. De aceea, ea trebuie cultivată şi valorificată raţional, dar , mai ales, ocrotită şi conservată pentru viitor.

         

          IPOSTAZE  ALE  PĂDURII  ÎN  PROZA  ROMÂNEASCĂ

Impresionaţi de frumuseţea pădurii, de tainica şi întunecata domnie a codrului, toţi poeţii şi prozatorii români şi-au exprimat în vers sau proză, nu numai nostalgiile lor, ci şi admiraţia  şi dragostea pentru farmecul pădurii, fie în veşmânt multicolor al toamnei, fie înverzită şi fremătând de viaţă, primăvara.

Pentru neamul românesc, care şi-a menţinut şi modelat fiinţa în cetatea vegetală de pe versanţii cununii carpatine, pădurea înseamnă mult mai mult decât pentru alte popoare. De ce ? Pentru că , în luminişurile  co-drilor, în desişurile lor tăinuite, ori la poalele  pădurilor, unde strămoşii noştri s-au adăpostit şi apărat împotriva vitregiilor vremurilor, s-au născut versul şi ritmul popular, doinele şi cântecele folclorului nostru.

„Românul este frate cu codrul.”

          De la Dimitrie Cantemir cu a sa „Descriere a Moldovei”, la Alecu Russo („ Cântarea României”), la Alecsandri,la opera lui Al. Odobescu peisagistul, după aceşti scriitori invocaţi până aici, ale căror opere au schiţat o primă impresie, este timpul să pătrundem efectiv în peisajul silvestru.

O vom face călăuziti de Calistrat Hogaş („Pe drumuri de munte”), de Mihail

Sadoveanu , „În pădurea Petrişorului”, călăuziţi de Barbu Şt. Delavrancea, Vlahuţă cu a sa „Românie pitorească”, Eminescu, Coşbuc, Arghezi , şi multe alte nume din literatura română, cu toţii ne învaţă superba lecţie de dragoste pentru ţară, pentru pamântul şi podoabele cu care natura a îmbogăţit România !

          Un colţ din natură văzut de Vlahuţă se impregnează de sentimentul său, iubirea de ţară, Gala Galaction, I. Agârbiceanu, Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Zaharia Stancu, Geo Bogza

şi mulţi alţii, ne-au lăsat variate şi bogate moşteniri literare darnice în invo-carea peisajelor natale, scrieri în care se oglindeşte „natura a cărei inimă rămâne pădurea şi se reflectă dragostea de natură cu accente de rit ances-tral.” (Blaga)

Podoaba cea mai de preţ a pământului nostru, atât de prezentă în simţirea românească, pădurea trebuie să-şi  regăsească în spiritul şi în conştiinţa celor de azi , locul la care o îndreptăţeşte harul pe care i l-a dăruit natura.

În pădurile, în parcurile naţionale şi rezervaţiile româneşti, cu tezaurul de resurse genetice, noi generaţiile de astăzi, iubitorii naturii, trebuie  să gă-sim în continuare izvorul nesecat de inspiraţie , eternul  izvor, pe care l-au descoperit înaintaşii în operele lor, să  protejăm pădurea, să o conservăm  şi să o lăsăm şi celor ce vor urma.

 PĂDUREA  ESTE  PLĂMÂNUL  VERDE  AL TERREI.

Bibliografie:

1.Natura în poezia românească, Bucureşti, Editura Humanitas,    1996,Antologie, prefată, comentarii, note şi bibliografie de Dr. Georgeta Antonescu, conferenţiar la Universitatea „Babeş – Bolyai”;

2.Pădurea în proza românească, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1989,

Antologie, prefată, note de Valeriu Dinu.

Împreună cu elevii clasei aII-a A, bibliotecara Adriana Blaga, bucurându-ne de florile mălinului din curtea şcolii, în luna lui aprilie 2016.