Biblioteca "Eugen Budău": PERSONALITATI BĂCĂUANE

PERSONALITĂŢI BĂCĂUANE

Fiecare dintre noi îşi desfăşoară actvitatea zilnică în oraşul său , fie merge la şcoală, fie la locul de muncă, face actvităţi casnice sau deapănă amintiri cu prietenii. Viaţa oraşului BACĂU este agitată, văzut de sus oraşul pare un furnicar , ritmul este alert şi evenimentele se succed cu repeziciune. Trecem nepăsători, abătuţi, pe lângă clădiri vechi, care poartă numele unor personalităţi băcăuane, puţin cunoscute nouă, fără să ne întrebăm cine au fost ei?

Nu multă lume ştie despre :MIRCEA CANCICOV, GEORGETA MIRCEA CANCICOV, MIHAI DRĂGAN sau EUGEN BUDĂU.

Privind prin ferestrele timpului, răsfoind file de istorie, încercăm, în continuare, să creionăm portretele acestor oameni, care au lăsat ceva în urma lor, care poartă nobletea oraşului şi sunt un exemplu pentru generaţiile prezente şi viitoare –“ Portrete mici de oameni mari”.

MIRCEA TH. CANCICOV-jurist şi om politic, modernizatorul Bacăului.

Născut în 1884, în oraşul Bacău. Absolvent al Liceului “Principele Ferdinand”, şef de promoţie, absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti în anul 1905. Avocat – Magistrat, funcţionează la Baroul Bacău şi în calitate de Preşedinte al Baroului de Avocaţi. Susţine pledoarii model, este consilier municipal, deputat liberal în Parlamentul României, ministru de Finanţe şi al Economiei Naţionale, în perioada interbelică, fapt ce îi permite să susţină multiple acţiuni de modernizare a oraşului Bacău.

“Ministrul Bacăului” ,cum începuse a fi denumit, nu a uitat nici un moment locul unde a văzut lumina zilei- Bacăul lui drag.

A subvenţionat de la buget sumele necesare pentru modernizarea străzii mari, azi “Mihai Viteazu”, a refacerii şi extinderii Şcolii Normale de Învăţători, azi C. N. Pedagogic “Ştefan cel Mare”, Liceul de Fete, azi C.N.“Vasile Alecsandri”, construirea Asigurărilor Sociale, azi clădirea Policlinicii vechi, a Administraţiei Financiare, azi clădirea P.T.T.R. 1.
A organizat modernizarea cartierului C.F.R., construirea bisericii din acest cartier, înzestrarea celorlalte biserici şi şcoli cu cele necesare bunei funcţionări, inclusiv Şcoala de pe Câmpul Poştei, azi şcoala care poartă numele lui şi al soţiei sale, Şcoala “Georgeta Mircea Cancicov” . De numele lui se leagă şi realizarea unui frumos parc denumit iniţial “ Parcul Libertăţii”, ulterior “Parcul Cancicov” .

Pentru meritele sale deosebite, în 1937, a fost ales vicepreşedinte al Băncii României, iar dintre distincţii, cea mai importantă a fost cea conferită de preşedintele Republicii Franceze, “ Cordonul Legiunii de Onoare”.

GEORGETA-MARIA CANCICOV( 1899-1984) - scriitoare.

În mai 1988 se naşte în satul Poieni, com. Parincea, judeţul Bacău, Maria- Gherghina Jurgea, devenită şi consacrată, ulterior, ca Georgeta, cea care în sunetele muzicii enesciene şi a culorilor lui Tonitza, avea să devină Georgeta Mircea Cancicov.

Copilul Georgeta a crescut la conacul aşezat la poalele unui deal plantat cu viţă de vie aleasă, cu pruni şi , mai ales, cu nuci, leagănul copilăriei şi al devenirii Georgetei – satul Poieni. Pe aici au trecut oameni de seamă, din multe colţuri ale Europei, care au admirat frumuseţea mioritică.

Între anii 1906-1915, Maria-Georgeta Jurgea urmează cursurile liceale, dar şi Facultatea de Litere la Universitatea Sorbona.

Viitoarea scriitoare îl cunoaşte, la Paris, pe George Enescu. Îndrumată de mamă, ea însăşi o înzestrată pianistă, Georgeta studiază vioara , maeştri fiindu-i George Enescu, Socrat Barozzi, Maximilian Costin.

Începând să scrie imediat după căsătoria cu Mircea Cancicov (naş fiind istoricul Nicolae Iorga), debutează cu placheta “Un vis”, ilustrată de sora sa Ioana Jurgea.

Încurajată de Liviu Rebreanu, publică romanul “Poieni. Din viaţa satului meu”, urmat de “Moldovenii”, volumul de povestiri “Dealul Perjilor”, “Pustiuri”. În anul 1940 vede lumina tiparului volumul de poeme în proză “Cântarea timpului”.

În 1962 Georgeta Mircea Cancicov termină romanul autobiografic “Amurg”, despre care afirmă într-un interviu acordat Marianei Filimon (“Ateneu” Nr.1/1979): “Le-am înfăţişat pe toate (personalităţi care i-au încântat copilăria şi tinereţea) în Amurg căci ele mi-au încântat într-adevăr copilăria. Figuri impresionante au fost pentru mine Emil Racoviţă, vărul mamei şi bătrânul său tată Gheorghe Racoviţă, moş Lică. I-am mai cunoscut la Paris pe Monet, Rodin, pe Marta Bibescu, pe Anton Bibescu, pe Proust, pe Iorga, pe Gusti.”

Un omagiu i-au adus şi personalităţi băcăuane: Ioan Dănilă, Octavian Voicu.

Drept recunoştinţă, după anul 1989, Şcoala cu clasele l-Vlll Nr.4 din Bacău, a adoptat numele de Şcoala “Georgeta Mircea Cancicov” şi s-a constituit Fundaţia Culturală cu acelaşi nume.

MIHAI DRAGAN (6 dec. 1937 Bacau-1 nov. 1993, Iasi), critic si istoric literar, eminescolog, editor, publicist.
Profesor universitar, doctor in filologie.

Mihai Dragan s-a nascut la 6 decembrie 1937, in satul Viisoara, comuna Tg. Trotus. Scoala primara in satul natal, gimnaziul la Scoala "C. Negri" din Tg. Ocna si Facultatea de Filologie a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi. Cariera universitara la Facultatea de Filologie a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi : sef de cabinet la Catedra de literatura romana, asistent suplinitor, asistent titular provizoriu, profesor in cadrul Catedrei de literatura romana, la disciplina "Istoria literaturii romane. Epoca marilor clasici". Doctor in filologie, cu teza "Bogdan Petriceicu Hasdeu" (studiu monografic). A parcurs toate treptele ierarhice universitare la Iasi.
Debut literar - cu recenzii si cronici- concomitent, in ziarul bacauan "Steagul rosu" si in "Iasul literar", colaboreaza constant la "Ateneu", "Luceafarul", "Tribuna", "Cronica", "AUI", "Romania literara", "Limba romana" (Chisinau).
Redactor al revistei "Alma Mater" si "Analele Universitatii din Iasi, seria Literatura"; membru in Consiliul de redactie al revistei "Limba romana" din Chisinau; membru fondator al Fundatiei Culturale "Mihai Eminescu", cu sediul la Chisinau.
Opera: Aproximatii critice, Iasi, 1970; G. Ibraileanu (monografie), Bucuresti, 1971; B. P. Hasdeu (monografie), Iasi, 1972; Reactii critice, Iasi, 1973; Istoria literaturii romane. Epoca marilor clasici, Iasi, 1976; Lecturi posibile, Iasi, 1976; Mihai Eminescu. Interpretari, Iasi, I(1982), II (1986); Clasici si moderni, Bucuresti, 1987; Eminescu tanar sau "a doua mea fiinta", Iasi, 1999.
Autor a opt carti de critica si monografii istorico-literare, despre G. Ibraileanu, Maiorescu, Hasdeu, ingrijitor al mai multor editii de clasici, coordonator al colectiei “Eminesciana”, numerele 1-52 (1974-1990). A tiparit aproape 1000 de studii, articole, cronici literare, recenzii, interviuri in publicatii de specialitate, volume colective si reviste culturale.
Intre 1974 si 1990 apare, sub ingrijirea sa, colectia EMINESCIANA (la Editura "Junimea" din Iasi si tiparita , integral, la Tipografia "Bacovia" din Bacau), cea mai cuprinzatoare opera de recuperare critica si de istorie literara eminesciana, concretizata in 52 de volume.
Studii in volume colective, editii ingrijite, cu prefete, note, bibliografie si indice de nume.

Obtine premii literare ale unor reviste si asociatii profesionale intre anii 1964-1989:

-la 15 ianuarie 1989 i se acorda Premiul “Mihai Eminescu” al Uniunii Scriitorilor din Romania, “ pentru activitatea de exeget al operei lui Eminescu”;

- Premiul pentru critica literara al revistei “Luceafarul”, Diploma revistei “Ateneu” pentru volumul de debut;

-Premiul pentru critica si istorie literara al Uniunii Scriitorilor,

-Premiul A.S. din Iasi, Premiul revistei “Arges” (Pitesti) pentru editia Vladimir Streinu, “Eminescu”.
Domnul profesor de limba si literatura romana, Eugen Budau, devotat dascal al "scolii sale dragi", propune colectivului de cadre didactice de la Scoala Nr.11 Bacau,ca"patronul spiritual" al scolii sa fie MIHAI DRAGAN.

Scoala Nr. 11 Bacau ii va purta numele, din anul 1995, in prezent numindu-se Scoala Gimnaziala "Mihai Dragan" Bacau, de asemenea, Scoala din satul natal , Viisoara, ii poarta numele din decembrie 2002.

EUGEN BUDAU, istoric si critic literar, publicist, animator cultu- ral. Profesor de limba romana.

Se naste la 30 august 1951, in Bacau. Absolvent al Liceului “G. Bacovia” si al Universitatii “ Al. I. Cuza” din Iasi, Facultatea de Filologie, sectia romana-franceza.

Pedagog scolar la Liceul Pedagogic din Bacau, profesor de limba romana si franceza la Scoala cu cls. l-X Scorteni, judetul Bacau, director coordonator in com. Scorteni, initiind si organizand, printre alte activitati cu profil cultural-stiintific, sapte editii ale “Zilelor Scolii din Scorteni” (1981-1987), continuand peste ani exemplul lui Grigore Tabacaru, tanar invatator la aceasta scoala.

In anul 1987 transferat la Scoala Nr. 11 din Bacau, unde ramane titularul scolii pana in 2004, este director adjunct si inspector scolar de specialitate (limba si literatura romana) in perioadele 1991-1998 si 2000-2006.

Istoric si critic literar, publicist, animator cultural, publica peste 400 de articole de istorie si critica literara in peste 40 de publicatii si reviste literare bacauane si din tara.

Realizeaza editiile : I. L. Caragiale, Momente .Schite,Iasi, Editura

Institutul European, 1998.

Marius Mircu, La noi, la Bacau . . .,Editura Egal, 2000.

Semneaza prefete/postfete la carti scrise de Stefan Dincescu, Petre Isachi, Ioan Lazar , Mihai Vulpe, AL. I. Iosif, Mara Paraschiv, M. Cosmescu Delasabar, Ioan Vicoleanu, Cornelia Pompiliu.

Scrieri: Analize literare (1996), Bucuresti, Ghid de literatura universala (1998), Literatura romana pentru capacitate (1999), Bucuresti, Literatura romana-Fise de studiu (2000), Scriitori bacauani (l, 2000;ll,2001), Dictionar cronologic (2004). Realizeaza prin sapirografiere vol. Traditii cultural-literare (1988), prima incercare de sinteza a istoriei literare locale.

Ii sunt decernate premii ca: Premiul „Bacovia”, al revistei „Ateneu” si Diploma pentru competenta si loialitate (2000), Diploma de Excelenta a revistei „Convorbiri didactice” (2001) si Diploma omagiala pentru performanta si competenta in domeniul scolar al Scolii „M. Dragan” Bacau(2001), Diploma de excelenta a Asociatiei Romane pentru Patrimoniu (2006), Ordinul „Meritul pentru invatamant in grad de ofiter” (2004).

In semn de omagiu , biblioteca Scolii Gimnaziale „Mihai Dragan” Bacau ii poarta numele – Biblioteca „EUGEN BUDAU”.