PAŞTELE LA ROMÂNI

TRADIŢII ŞI OBICEIURI

                                         

          Fiecare popor creştin are propriile tradiţii şi obiceiuri de Paşti. Alături de naşterea Mântuitorului, Sărbătoarea Sfintelor Paşti rămâne una dintre cele mai importante sărbători creştine a poporului român şi nu numai.

          Iată câteva din cele mai cunoscute tradiţii şi obiceiuri din ţara noastră, legate de sărbătoarea Paştelui. 

         Tradiţii

Tradiţia spune că ouăle ce urmează să fie înroşite de Paşti , trebuie adunate din cuibar în miercurea din cea de-a patra săptămână a Postului Mare, pentru că nu se vor strica.

Chiar dacă ouăle sunt strânse în “Miercurea Patimilor”, vopsitul lor se face în joia din săptămâna dinaintea Paştelui şi niciodată vinerea.

Ciocănitul ouălor se face după nişte reguli nescrise, dar arhicunoscute. Astfel, bărbatul mai în vârstă ciocneşte capul oului ţinut în mână de partener şi rosteşte formula “Hristos a înviat”, la care i se răspunde “Adevărat a înviat”.

Tot potrivit tradiţiei, cu ocazia acestor sărbători, se gătesc bucate specifice, cum ar fi pasca, ouăle roşii (simbol al renaşterii) şi mielul.

Pasca este coaptă o singură dată pe an şi are forma rotundă, deoarece se crede că scutecele Mântuitorului au fost rotunde.

Mielul pascal îşi găseşte explicaţia prin aceea că la ieşirea evreilor din robia egipteană, aceştia au făcut o jertfă animală. Sacrificarea mielului pascal prefigurează jertfa Mântuitorului la Golgota, iar credincioşii creştini au preluat gestul sacrificiului.

Simbolistica ouălor de Paşti se regăseşte înainte de Hristos, când oul era dat în dar, fiind considerat simbolul creaţiei, fecundităţii şi reînnoirii naturii.

Obiceiuri

         

          La ţărani, există obiceiul ca în duminica de Paşti să îşi spele faţa cu apa neîncepută, în care au pus un ou roşu. Se spune că vor fi frumoşi şi sănătoşi ca un ou roşu.

          În prima zi de Paşti exista obiceiul ca familia să se adune în jurul mesei îmbelşugate, de pe care nu pot lipsi drobul, friptura de miel, ouăle roşii, pasca umplută cu brânză şi smântână şi cozonacii.

          Masa are semnificaţie ritualică şi se desfăşoară după reguli ancestrale. Totodată, există obiceiul ca mesenii să poarte haine noi, ca omagiu pentru această sărbătoare, dar şi pentru a sublinia curăţirea sufletului şi a trupului.

          În Transilvania s-a păstrat obiceiul ca în cea de-a doua zi de Paşti să fie udate fetele, ca act purificator. Flăcăii stropesc cu apă sau cu parfum persoanele ieşite în cale, în principiu fetele.     
          

EXPOZIŢIE CU LUCRĂRI ALE ELEVILOR -

        "OUĂ      ÎNCONDEIATE"